Prezentare generală

Personalități locale

Prezentare istorică "Hora Belințului"

Ansamblul Hora Belinţului a fost înfiinţat in noiembrie 2006 la iniţiativa domnilor profesori Po povici Ioan şi Vasi Gheorghiţă Puiu cu ajutorul instructorului-coregraf Zimbran Adrian care a realizat coregrafia suitelor de dansuri populare. Ansamblul a fost sprijinit de Consiliului Local şi Primăria Belinţ prin domnul primar Vlaiconi Romulus şi domnul viceprimar Zanfir Gabriel care conduceau instituţia atunci.Acelaşi sprijin şi ajutor a fost şi după 2008 cand la conducerea primăriei a fost ales domnul primar Laza Gheorghe Florin, in primul mandat cu domnul viceprimar Ardeleanu Marcel şi după aceea cu domnul viceprimar Tîrziu Ionel.De asemenea sprijin avem si in momentul de fata prin domnul primar Tirziu Laurentiu Ionel si domnul viceprimar Alexandru Grozoni si binenteles prin Consiliul Local.

Ansamblul folcloric „Hora Belinţului ” a devenit rapid una din formaţiile artistice foarte apreciate in peisajul cultural local , naţional si european .Constituit din artişti amatori ,actuali şi foşti elevi ai Şcolii din Belinţ, acest grup artistic s-a remarcat prin repertoriul sau bogat şi variat, prin frumuseţea costumelor , prin înalta ţinută a artei dansului popular şi prin abordarea unui repertoriu coregrafic cuprinzand o bună parte din aria etnofolclorică a ţării noastre. Repertoriul ansamblului nostru constă in dansuri populare bănăţene dar şi in dansuri populare din Bihor,Moldova,Someş şi Oaş.La realizarea coregrafiei, de-a lungul timpului, ne-au ajutat coregrafi de renume cum ar fi domnul profesor Victor Jicheran şi domnul Ghiţă Popa. Alături de noi au fost şi alte personalităţi de prestigiu ale vieţii culturale timişene : domnul Ciprian Cipu ,maestru coregraf şi fost director al Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului Timis, domnul Toma Frenţescu maestru coregraf al ansamblului Timişul, domnul Răzvan Hrenoschi si doamna Adela Popa,directori al direcţiei de cultură in cadrul Consiliului Judeţan Timiş şi domnul inginer Florin Cipu care raspunde de partea tehnică şi sonorizare in cadrul Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş, cărora le mulţumim.

Vrem să vă facem cunoscut ca primii membrii ai ansamblului Hora Belintului au inceput activitatea in noiembrie 2006, primele repetiţii fiind în sala veche de sport, cea din curtea şcolii, unde de două ,trei chiar şi de patru ori pe săptămana au început primii paşi de dans.

Din anul 2009 la iniţiativa conducerii ansamblului, acestor dansatori li sau alăturat şi primii membrii care au constituit partea muzicală ,cu ajutorul domnului prof. Costi Lucian şi cu sprijinul Primăriei şi al Consiliului Local.Ei au fost: prof.Costi Lucian-saxafon, Subţire Sebastian-saxafon şi prof.Bucovan Casian –orgă electronică. Pentru că spectacolele sau înmulţit şi la festivalurile unde am fost invitaţi era nevoie şi de orchestră, cu sprijinul consiliului local am reuşit să mai aducem şi alti muzicieni care să facă parte din ansamblul nostru şi anume:prof.Gîlea Septimiu-saxafon, prof.Balla Adrian- vioara, Curtu Răzvan-orgă electronică, Brestovician Alin- armonică, Sîrca Cristian-taragot, Gheza Florin-saxafon, Rădulescu Nicolas-saxafon, Magiaru Daian-saxofon, Cutuna Mihai-acordeon, Pădurean Alexandru-saxafon, Lazăr Iulian-saxafon şi Popovici Marius-acordeon. Odată ce am avut această minunată orchestră cu care ne mandrim am reuşit să avem şi solişti vocali, la inceput pe Andreea Aleuşan şi Mirabela Ştefănescu, apoi au mai facut parte din ansamblul nostru Andreea Ursulescu, Cristina Popian, Maria Drăghicescu Cristian Tomoni si Roxana Garda. Soliştii vocali atat belinţeni cat şi lugojeni au venit sa ajute şi să aducă un plus calităţii spectacolelor susţinute pe diferite scene.

Începand din anul 2007 şi pană in prezent, la iniţiativa conducerii ansamblului dar cu sprijinul financiar al Primăriei şi Consiliului Local am reuşit achiziţionarea mai multor garnituri de costume populare bănăţene (roşii şi albastre) dar şi din alte zone etnofolclorice (Bihor, Moldova, Someş şi Oaş).

Începand cu anul 2010 am organizat împreună la Belinţ, festivalul de folclor Tradiţii Belinţene, ajuns anul acesta la cea de-a XI-a ediţie. Datorită repertoriului bogat, orhestrei, a soliştilor vocali pe care i-am avut in componenţă şi a frumoaselor costume populare şi cu sprijinul autorităţilor locale, am reuşit să participăm de-a lungul timpului la toate festivalurile şi manifestările folclorice la care am fost invitaţi atat în ţară cat şi în străinătate, reprezentand cu cinste atat comuna cat şi ţara nostră pentru că de multe ori copiii au fost răsplătiţi cu aplauze la scenă deschisa.
De-a lungul timpului ansamblul a participat la festivalurile internaţionale de folclor desfaşurate in ţara la Caransebes ,Deva , Braşov, Reşita, Cluj Napoca, Timişoara , Lugoj, Pielești si Băile Herculane precum şi în străinătate unde a reprezentat de fiecare dată cu cinste Romania şi anume : în Serbia , Franţa , Monte Carlo, Cehia , Bulgaria , Ungaria, Macedonia , Portugalia, Spania,Muntenegru si Turcia.

Ansamblul a organizat cele 2 spectacole aniversare la 5 si 10 ani de activitate,dar a participat si la multe alte spectacole organizate de către Inspectoratul Şcolar Judeţean, Centrul de Cultură şi Artă şi Consiliul Judeţean Timiş, reprezentand cu cinste comuna.

In fiecare am am participat la festivalurile Lada cu zestre unde am obtinut premii fruntase la mai multe sectiuni,obtinand si marele premiu al festivalului in judetul Dolj,la Pielesti unde am participat alaturi de alte ansambluri din tara si din strainatate.La sala de sport din localitate sunt expuse nenumarate diplome si trofee obtinute de ansamblul nostru la spectacolele si festivalurile la care a participat.

O permanentă preocupare a conducerii ansamblului a fost aceea de a atrage noi membri care să înveţe dansul popular şi să continue ceea ce au început colegii lor mai mari.

În toţi aceşti ani am colaborat cu multe ansambluri folclorice din ţară şi străinătate: Lugojana din Lugoj,Sveti George din Stanciova,Timişul din Timişoara, Laza Nankic din Vrsac-Serbia, Grupul folcloric Biia din jud. Alba, Dor de munte din Bucova jud. Caraş Severin, Bareuzai din Franţa, Ciobănaşul din Bouţar jud. Caraş Severin, Gugulanul din Borlova jud. Caraş Severin, Flori Remeţene din Remetea Mare, Florile Stăvilarului din Coşteiu, Florile Bazaltului din Şanoviţa, Ghiocelul din Giroc, Sveti Sava din Veliko Sredişte-Serbia, Branko Radicevic din Ulmu-Serbia, Datina Cărăşeană şi Semenicul din Reşiţa, Bujoreana din Traian Vuia , Iedera din Oţelu Roşu, Alunelul din Pielești jud. Dolj , Kruna din Sanmartinul Sîrbesc, Dăroveanca din Darova, Societatea cultural- artistică Venac din Izbişte-Serbia, Societatea cultural- artistică Moşa Pijade din Gudurica-Serbia, Pădureanca din Deva, Balgarce şi Liliacul din Vinga, dar şi cu soliștii vocali şi instrumentişti: Andreea Voica şi Deian Galetin , Felicia Stoian, Radu si Monalisa Sufan,Vasile Conea , Nicoleta Voica, Codruţa Rodean, Adrian Stanca , Petrică Miulescu Irimică, Dana Gruiescu şi Titel Brestovician, Ramona şi Petrică Viţa, Ovidiu,Silviu şi Ramona Ilieş Drăgan, Liliana Savu Badea, Ionică Ivan, Dorin Biriș, Stana Stepanescu, Florin Boita, Vali Tănase, Vetuţa Merticariu, Marius Matei, Ciprian Pop, Ramona Miheţ, Adelina Barbu, Costel Bambu, Anişoara Serafim, Ionel Groza, Ionică Odoba, Adrian Scorobete, Doru Ţăranu, Petrică si Daniel Tochi, Cristi Bălteanu , Nicolae Baniciu şi Sebastian Cega,Lora, Alex de la Orastie,Vlad Ivaniuc si Toni Bagiu.

Anul acesta in august 2022 am avut un eveniment de aploare organizand Serbarile Toamnei-editia a XI-a a Festivalului Traditii Belintene unde au participat nume mari ale folclorului romanesc, nume mari ale muzicii de radio din romania in persoana solistei LORA dar si 3 generetii ale ansamblului Hora Belintului prezentand un regal coregrafic romanesc.

Acest eveniment a reusit sa adune in jur de aproximativ 5000 de participanti care la final au fost placut impresionanti si de focurile de artificii, care pentru prima data au luminat cerul din COMUNA BELINT .

Activitatea ansamblului a fost şi este sprijinită nemijlocit de Primăria Comunei Belinţ prin domnii primari Vlaiconi Romulus,Laza Gheorghe Florin si Tirziu Laurentiu Ionel, domnii viceprimari Zanfir Gabriel,Ardeleanu Marcel ,Tîrziu Ionel si Grozoni Alexandru de conducerea Şcolii Gimnaziale din Belinţ prin directorii Baba Floriţa,Coşariu Constantin şi Pistrui Elena Diana, de Consiliul Local de la început şi pană în prezent ,de Biserica Ortodoxă din Belint prin preoţii parohi Crîşciu Mircea şi Otescu Daniel căroara le mulţumim pentru tot ajutorul şi sprijinul din toţi aceşti ani. Am avut si avem o bună colaborare cu: cadrele medicale de la dispensarul medical Belinț, Postul de Poliţie Rurală Belinţ, Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş dar şi cu Consiliul Judeţean Timiş care ne-au spijinit şi ajutat atunci cand am solicitat sprijin.

Prima generatie de dansatori a avut in componenta 22 de perechi de dansatori,iar in prezent avem 14 perechi de dansatori la formatia de tineret si solistul instrumentist la vioara-Constantinescu Samuel si 8 perechi de dansatori la cei mari si solista vocala Roxana Garda.

In prezent coordonatorul ansamblului este prof. Popovici Ioan iar conducerea artistică si coregrafia sunt semnate de către Adrian Zîmbran.

Coregraf Ansamblu,
ZIMBRAN ADRIAN

Specific local

Țesutul la război manual și realizarea de îmbrăcăminte (costume populare) din materiale țesute sunt încă îndeletniciri ale localnicilor. Costumul popular de toată ziua impresionează prin simplitatea de culoare (alb și negru la copii și bătrâni, roșu la tineri și albastru la femei măritate), în timp ce la costumul de sărbătoare cresc în complexitate ornamentele de la cămașă (mânaci, guler și piept), cât și de la poalele fetelor și de la laibărele purtate.

Ca specific local, femeile măritate poartă conci* și părul împletit în două cozi. Se remarcă, de asemenea, lucrurile din casă: țesături și cusături pentru masă, pereți, așternuturi, lada de zestre a fetelor ce se duc nurori în altă casă. Unele dintre cele mai importante tradiții din comună sunt Nunta de la Belinț, cu ritual de la pregătitul mesei, până la udatul de a doua zi, jocul la Câminul Cultural la sărbătorile de iarnă, alungatul frigului la venirea primăverii, obicei de încheiere a lucrului de toamnă (Ziua Bucatelor, Festivalul Câmpului, Roza de Belinț), obiceiul prin care copiii fac Paparuda pentru a invoca ploaia.

Corul de la Chizătău

Corul de la Chizătău constituie prima manifestare artistică organizată și recunoscută, a paorilor bănățeni, în prima jumătate a secolului XX. Formațiunea artistică din Chizătău s-a format, ca și cor bisericesc, în 1840 și s-a afirmat în 1857. Însemnătatea excepțională a corului este aceea că a făcut școală în Banat: urmând exemplul paorilor din Chizătău, s-au înființat coruri și fanfare în majoritatea localităților bănățene. Cel care a înființat Corul de la Chizătău și i-a fost primul dirijor, preotul Trifu Șepețian a fost urmat de fiul său, Ioniță Șepețian, bun violonist, cu studii muzicale și concerte susținute la Budapesta. După 1880, urmașul acestora, preotul Lucian Șepețian, a organizat, în fiecare iarnă, la Chizătău, cursuri pentru dirijorii de coruri păorești. Absolvenții acestor cursuri au înființat, la rândul lor, zeci de coruri și au format o pleiadă de noi dirijori.

În 1882, când a avut loc Jubileul a 25 de ani de la afirmarea publică a celui mai vechi cor sătesc, la Chizătău a participat spuma corurilor țărănești. Invitat de onoare, cunoscutul compozitor Ciprian Porumbescu a rămas profund impresionat de prestația acestor coruri. El scria surorii sale:

„Numai în câteva zile m-au copleșit atâtea impresii, încât mi-ar trebui coale întregi, ca să-ți scriu despre tot ce am văzut și auzit în Banatul cela. Societățile de cântare au prestat, după mine lucru neasteptat. Corurile premiate sunt atât de minunate, încât societatea noastră de cântare din Brașov, îi, față de ele, nimica întreagă. Și astea îs societăți curat țărănești, instruite și dirijate. Te uitai cu emoție la marțialele chipuri, care cu notele în mână urcau și se așezau în semicerc, pe când dirigentul ce sta în mijlocul lor dădea cu mâna măsura, cu acea mână pe care noi o știm că poate să poarte doar plugul și toporul. Seara, teatru și apoi dans. Dar asta fu un dans general; intelectuali și țărani de-a valma. Și numai dansuri naționale: Lugojana, Ardeleana, Pe picior, De doi, etc. Lucru ca acesta nu mi-a fost dat să văd și poate nici nu-mi va fi dat să-l mai văd așa curând.”

Corul Plugarilor din Chizătău 1892

Corul Plugarilor din Chizătău la serbările ASTRA-ei, Sibiu, 1892

În 1906 corul a participat, alături de cele mai cunoscute coruri bănățene, la Sărbătoarea Națională de la București, prilejuită de jubileul a 40 de ani de domnie ai lui Carol I. Marele concert coral de la Arenele Romane, a dus faima corurilor bănățene în tot spațiul românesc.

În 21 sept. 1912 corul s-a numărat printre fondatorii Asociației Corurilor și Fanfarelor din Banat, condusă de Ion Vidu și Iosif Velceanu. A participat la prima manifestare a asociației, Serbarea Cântecului Românesc din 1924, la Timișoara.

Repertoriul Corului Plugarilor include piese inspirate din folclor, lucrări acapella, dar şi însoţite de acompaniament, laice şi religioase, de la doine, colinde, la madrigale renascentiste şi muzică bizantină. Corul Plugarilor din Chizătău şi-a proclamat existenţa în aer liber, pe scenele săteşti sau din oraşe, a fost auzit şi la Centenarul Timişoarei din 1882 şi la propriul centenar din 1957.

Corul Plugarilor este condus acum de preotul paroh Valentin Birău, din Chizătău, care a reluat vechea tradiție corală cu tinerii din parohie.

Ultima actualizare: 11:12 | 21.11.2024

Sari la conținut